Pe parcursul a ultimelor 20 de ani s-a produs globalizarea pietei mondiale a vinului. Tendinta in cauza a inceput sa se evidentieze la mijlocul anilor 70 cind s-au facut aparitia producatorii de vinuri californieni. Pina atunci piata vinului purta mai mult caracter regional. Ca regula vinurile producatorilor europeni сu renume din Franta, Spania, Italia si Germania erau comercializate in interiorul Europei sau exportate in America de Nord.

Globalizarea are atit aspecte pozitive cit si negative. Un element pozitiv este cresterea competitiei intre producatorii din diferite regiuni ale globului si aducerea preturilor la niveluri competitive. Ea a permis deasemenea schimbul de tehnologii in domeniul vit-vinicol.

Pe de alta parte ea sterge granitele intre traditiile de cultivare ale vitei de vie, de producere si consum a vinului. Are loc o omogenizare a produsului сeea ce devine un fenomen negativ.

Situatia curenta de pe piata vinului se caracterizeaza prin existenta unui numar foarte mare de producatori si prin internationalizarea denumirilor de vinuri produse din soiuri de poama de origine preponderent franceza.

Cum s-a ajuns la aceata situatie? Pionerii desfiintarii monopolului european de producere si comercializare a vinului au fost americanii. In SUA, dupa cum este cunoscut exista comunitati italiene si hispanice foarte mari. Indivizii acestor comunitati au fost initiatorii raspindirii traditiilor de producere si consum ale vinului. Primele plantatii de vita de vie au aparut in California, mai tirziu raspindu-se si in alte state din coasta de vest. Americanii au adaptat la clima americana soiurile franceze: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir.

Pe la mijlocul anilor 80 s-au facut simtita prezenta aproape simultan producatorii de vinuri din Australia si Noua Zeelanda. Plantatiile de vita de vie au inceput sa fie infiintate anume in tarile susnumite deoarece conditiile climaterice de acolo sunt similare celor din regiunile vinicole ale Europei si pe linga aceasta exista legaturi culturale puternice cu fostele metropole. Iesirea lor pe piata mondiala a vinului a fost posibila in mare masura datorita transferurilor de tehnologie moderna din Europa. Vinificatorii din aceste tari impreuna cu cei din Californa si-au creat un stil al lor, anglo-saxon de producere si comercializare a vinurilor.

La inceputul anilor 90 au atacat piata si au acaparat un segment substantial producatorii de vinuri din Argentina, Chile si Africa de Sud. Vinurile lor au atins destul de repede nivelul de calitate necesar pentru a trece in categoria vinurilor medii. Producatorii si exportatorii din aceste tari au combinat cu succes tehnologiile franceze de producere a vinului cu practicile americane de comercializare a productiei vinicole.

In ultimii doi, trei ani a aparut un vadit interes pentru producerea si consumul vinului in tarile Asiei de Sud Est. Pe linga aceea ca ele importeaza vinuri in cantitati din ce in ce mai mari, aici au aparut si plantatii de vita de vie. Nu va fi o surpriza daca tarile in cauza vor incepe sa exporte vinul lor catre Europa si America de Nord.

Mai jos este data tabela producerii si consumului vinului pe plan global.Tabelul 1.1 Productia mondiala a vinului (mii, hl.)

Regiunile geografice	1971-75	1976-81	1981-85	1985-90	1991-94
Productia UE	194227	198529	197615	183650	164303
Consumul UE	170401	160131	150783	138024	127890
Bilant	23826	38398	46832	45626	36413
Productia restul Europei	9528	10900	10531	9532	9940
Consumul restul Europei	12603	12863	13314	12301	12586
Bilant	-3075	-1963	-2783	-2769	-2646
Productia Europa de Est	45135	49067	53526	34696	30094
Consumul Europa de Est	46555	54758	56223	37219	28146
Bilant	-1420	-5691	-2697	-2523	1948
Productia America de Nord	14009	17161	18710	17819	18654
Consumul America de Nord	14774	17950	22814	22820	19918
Bilant	-765	-789	-4104	-5001	-1264
Productia America Latina	31642	34343	31743	29593	22987
Consumul America Latina	27107	31544	30196	25777	23467
Bilant	4535	2799	1547	3816	-480
Productia Africa de Nord si Orientul Mijlociu	11679	5859	3713	1446	2549
Consumul Africa de Nord si Orientul Mijlociu	3338	3322	3398	3092	3418
Bilant	8341	2537	315	-1646	-869
Productia Africa de Sud si Oceania	8048	10315	13155	13939	14548
Consumul Africa de Sud si Oceania	4174	4957	6548	7755	7131
Bilant	3874	5358	6607	6184	7417
Productia Asia si fosta URSS	300	383	921	1172	3929
Consumul Asia si fosta URSS	920	976	1144	1586	4592
Bilant	-620	-593	-223	-414	-663
Productia globala	314618	326557	330214	294155	267004
Consumul global	279872	286501	284471	249394	227148
Bilant	34746	40056	45743	44761	39856

Sursa: ZMP, 'Agvarwirstehaft 47', 1998 - Berlin

Din tabel putem deduce ca pe plan mondial a avut loc o scadere atit a consumului cit si a productiei mondiale de vin. Cauza principala este orientarea consumatorilor din Europa la consumul de bere si bauturi alcoolice tari. Tendinta data se observa vadit la generatiile tinere din tarile cu pondere mare in consumul de vin nu numai din Europa dar si din lume ca Franta, Spania, Italia. In ultima vreme in aceste tari se duce o politica de stat de orientare a tinerei generatii spre consumul traditional de vinuri, ceea ce va duce sa speram la cresterea productiei de vinuri. O alta cauza sunt reglamentarile intracomunitare care controleaza atit nivelul productiei si al calitatii cit si al preturilor la vin.

Pe parcursul perioadei raportate putem evidentia cresterea exportului din tarile UE catre America de Nord si Asia de Sud Est si in ultima vreme catre Europa de Est ceea ce explica ce s-a expus mai sus.

Restul Europei care era reprezentat la momentul publicarii tabelei prin tarile Scandinave, Austria si Elvetia a dat dovada de un consum relativ stabil de vinuri. Aceeasi tendinta a avut-o si producerea vinului.

In Europa de Est a avut loc o crestere atit a consumului cit si a productiei de vinuri in perioada 1971-85 si o scadere a lor datorate in primul rind schimbarilor politice si economice ce s-au produs dupa 90 incoace cu toate ca exista vechi traditii in domeniu.

Productia americana a cunoscut variatii ale consumului care pot fi explicate prin variatia preturilor si a roadei de struguri. In ultima perioada de timp productia de struguri in SUA a fost afectata in mare parte de ingheturile ce s-au produs citiva ani consecutiv. Respectiv au crescut si preturile la vinurile americane. In ultimii trei- patru ani ele au trecut din categoria de vinuri ordinare in categoria celor medii si chiar superioare. La americani este bine pus la punct controlul calitatii si metodele de publicitate ale vinului. Ei au facut din vin o marfa ca toate altele si ei primii care au introdus moda vinurilor cu denumiri de soiuri si nu de regiuni. A fost lansata chiar idea de a omogeniza calitatile gustative ale vinurilor. De exemplu Chardonnay din California sa fie identic cu cel din Australia. Un fel de aducere a vinurilor la standartul Coca Cola.

Productia si consumul in America Latina au scazut permanent in perioada de vreme raportata pe cind in Africa de Sud si Australia a avut loc o crestere vadita a acestor doi indicatori. Exportul vinurilor din tarile date a crescut simtitor, in deosebi spre SUA, Canada si Europa de Vest.

In ultima vreme s-a produs o explozie a consumului pe pietile din Asia de Sud Est. Asa tari ca Japonia, China, Korea de Sud au devenit in ultimii doi, trei ani consumatori importanti de vinuri datorita cresterii influentei culturii europene.

Pe piata mondiala a vinului pot fi definite citeva fluxuri importante ale circulatiei vinurilor. Cele mai importante sunt Europa de Vest - America de Nord si interiorul Uniunii Europene, aparute cu multi ani in urma datorita legaturilor strinse intre lumea noua si cea veche si datorita relatiilor istorice itercomunitare. Exportatorii principali sunt tarile cu traditii in domeniu ca Franta, Italia, Spania, Portugalia, Germania, importatorii - SUA, Canada, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Danemarca. In ultimii doi - trei ani a aparut si fenomenul invers. Vinurile din SUA (preponderent cele din California si Washington) s-a facut vazute pe pietele vest europene, in special Marea Britanie, Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Tarile Scandinave.

Al doilea flux important este Europa de Vest - Asia de Sud Est. In calitate de exportatori sunt aceleasi tari cu renume in domeniu, iar in calitate de importatori - Japonia, Korea de Sud, China, Taiwan. De mentionat, ca pe parcursul ultimilor ani el a cunoscut o crestere rapida.

Pe locul trei dupa importanta se afla fluxurile Australia, Noua Zeelanda - SUA, Canada, Africa de Sud - SUA, Canada si Chile, Argentina - SUA, Canada. Ele au aparut in ultimii zece cincisprezece ani si reprezenta a treia parte din importul vinului pe pietele nord americane.

Fluxuri mai mici dupa importanta sunt Europa de Est - Europa de Vest (Romвnia, Bulgaria, Macedonia, Moldova, Georgia - Germania, Marea Britanie, Belgia, Tarile Scandinave), Europa de Est - America de Nord, Australia si Noua Zeelanda - Europa de Vest, Africa de Sud - Europa de Vest, Chile si Argentina - Europa de Vest, Europa de Vest - Orientul Apropiat si Africa de Nord.

Fluxuri in curs de aparitie: Australia si Noua Zeelanda - Asia de Sud Est, Europa de Vest - CSI, America de Nord - Europa de Vest.

In studiul facut de organizatia londoneza “Euromonitor” care se ocupa cu studierea pietei mondiale a bautuilor alcoolice se mentioneaza ca in ultimii ani s-a redus volumul de vinzari al productiei alcoolice. Autorii articolului prognozeaza o stagnare in comertul cu produse alcoolice traditionale, inclusiv vinul, cu preponderenta pe pietele vest europene si americane. Se presupune ca o crestere care va compensa scaderea vinzarilor pe pietele sus numite ar putea aparea numai in tarile in curs de dezvoltare. In asa fel in America Latine se asteapta o crestere de 19,8%, in Asia de Sud Est - 25%, in Orientul Apropiat - 24,4%, in China - mai mult de 150%.

Marile corporatii multinatonale duc lupta in primul rind pentru atragerea noilor categorii de consumatori, in special din categoria celor tineri. Pentru aceasta se duce o politica de diversificare a produselor pe categorii de consumatori si introducere pe piata a produselor noi.

Back to the list.

Home.