1. Pentru a intelege mai bine cererea curenta pe piata Rusiei la echipamentul de prelucrare si ambalare a produselor alimentare, este important de analizat schimbarile majore in producerea si consumul acestor produse. Producerea (in mii tone) marfurilor alimenotare este prezentata in tabelul de mai jos:

Denumirea produselor (productia in mii t)	1985	1990	1995	1995/1990, %	1995/1994, %
Carne, inclusiv produse din carne	928	1,075	268	25	76
Salamuri	1,944	2,283	1,293	57	84
Produse din lapte integral, mln tone	17.9	20.8	5.6	27	78
Produse din cascaval	407	458	218	47	76
Inghetata	330	466	232	50	91
Faina, mln tone	22.5	20.7	14.0	68	88
Patiserii	946	1,038	603	58	89
Grine	2,596	2,854	1,418	50	89
Pine, mln t	19.1	18.2	11.2	61	90
Dulciuri	2,268	2,869	1,372	48	90
Produse lactate pentru copii	28.5	53.1	65.5	123	99.8
Zahar, total	3,642	3,758	3,155	84	115
Peste si produse maritime, mln t	3,506	3,058	2,206	63	99
Bauturi nealcoolice, mln dl	188	288	84.7	29	125
Bere, mln dl	350	336	213	63	98
Vin, mln dl	143	75.7	15.2	20	72

Sursa: Comitetul de Stat de Statistica din Rusia.

In 1995 a fost inregistrata o reducere brusca in productia principalelor produse alimentare. Aceasta a fost rezultatul influentei complexe a unor factori interdependenti, asa ca nerentabilitatea producerii unor marfuri, transformarea cererii la unele produse legata de schimbarea puterii de cumparare a consumatorilor, reglamentarea fiscala incorecta, planificarea gresita a efectuarii platilor, etc. Deteriorarea si uzarea a echipamentului de prelucrare si ambalare este unul din principalele motive a scaderii productiei alimentare.

In 1996 la fel s-a observat un declin a productiei alimentare insa nu asa de mare ca in 1995. Conform datelor Comitetului de Stat de Statistica din Rusia, in 1996 productia agricola (in preturi constante) a scazut cu 7% comparativ cu 1995. Productia pinii si produselor de panificatie in 1996 a scazut pina la 9.7 mln t, ce constituie doar 87% din productia anului 1995. Intreprinderile din Rusia au produs 1.9 mln t de carne, inclusiv subproduse de calitatea superioara (79% din nivelul anului 1995), producerea cascavalului a scazut pana la 175 mln t (89%), producerea laptelui integral a scazut pina la 4.8 mln t (97%). Necatind la aceasta, unele sectoare totusi au obtinut careva succese; de exemplu in Rusia s-a obtinut o crestere intre 5% si 15% in producerea zaharului, uleiului vegetal, salamurilor si alimentelor pentru copii. Producerea pestelui si produselor din peste a crescut pina la 2.4 mln t (+5%).

Principala problema in agricultura este micsorarea subsidiilor -statul n-a fost in stare sa compenseze aparitia costurilor inalte legate de liberalizarea preturilor- si suportul inadecvat din partea administratiei locale.

Paralel cu productia este nevoie de studiat si consumul. In 1996 consumul produselor alimentare a constituit 54.3% din volumul total al comertului cu amanuntul. Conditiile de pe piata produselor alimentare din Rusia sint in general stabile, evidentiinduse cresterea in continuare a saturatiei comertului cu amanuntul a principalelor produse alimentare. Volumul fizic al comertului cu amanuntul a crecut putin. Aproximativ 40% din produsele alimentare procurate de populatie provin de peste hotare.

In general, piata produselor alimentare din Rusia este saturata. Deaceia cererea si oferta deseori nu sint echilibrate. In comert nu sint destule produse ieftine locale, in particular semifabricate din carne si pateuri, fileu de peste, crupe, ulei vegetal, piine si condimente. In acelas timp exista un surplus de produse scumpe de import, asa ca delicatesurile din carne si peste, dulciuri, alcool si bauturi nealcoolice, ciocolata si inghetata. Necatind la aceasta se asteapta ca cererea la aceste produse va creste odata cu cresterea capacitatii de cumparate a populatiei.

In general, cererea la produsele locale ieftine se afla in crestere. Deoarece intreprinderile de prelucrare a produselor agricole folosesc echipament invechint, mai ales cel de ambalare, echipamentul nou va fi necesar pentru a produce marfuri locale ieftine.

Programul de stat pe termen mediu " Reformarea si dezvoltarea economiei in 1995-1997" este orientat spre formarea sectorului agricol. In el se mentioneaza necesitatea acuta in reinoirea potentialului de producere in sfera de prelucrare. Programul garanteaza ajutorul statului diferitor tipuri de formatiuni agro-industriale (intreprinderii agricole, de prelucrare si de acordare a serviciilor) cu un ciclu complet de producere.

Industria alimentara suporta o concurenta apriga din partea importurilor. Necatind la aceasta, factorul dat devine din ce in ce mai putin important. Nomenclatorul productiei interne si a marfurilor importate si segmentele respective de piata se dezvolta si se polarizeaza. Acest sector s-a divizat: importurile satisfac cererea clasei bogate a societatii cu cea mai mare putere de cumparare a produselor de calitate superioara, pe cind industria nationala se concentreaza asupra produselor ieftine. Atit timp cit cea mare parte a populatiei din Rusia o constituie consumatorii cu puterea de cumparare slaba si medie si care prefera produsele locale ieftine, exista o cerere mare la produsele alimentare locale si deci necesitatea echipamentului de prelucrare si ambalare creste permanent.

1. Analiza pietelor regionale

Cele mai atractive regiuni pentru comertul cu echipamente de prelucrare si ambalare sint acelea in care predomina productia agricola, asa ca: regiunea Centrala, Transvolga, Centrala de Cernoziom, Nordvest. Aceste regiuni genereaza 65% din totalul productiei agricole din Rusia, detin un potential enorm datorita resurselor sale naturale, fortei de munca, retelei de transport dezvoltata si au o baza industriala ce trebuie reinoita. Lista regiunilor cu cea mai dezvoltata industrie de prelucrare a produselor agricole include la fel si Siberia de Vest si Orientul Indepartat (industria piscicola si a produselor maritime).

Tabelul 2 Structura industriei alimentare pe ramuri in regiunile Federatiei Ruse (in procente).

Regiunile economice	Industria alimentara, % din produsul total
Federatia Rusa	100
Nord	5.2
Nord-vest	6.9
Centrala	19.7
Centrala de Cernoziom	10.8
Volga	11.5
Volgo-Viatskii	5.3
Siberia de Vest	10.4
Ural	7.5
Caucazul de Nord	7.9
Siberia de Est	3.8
Orientul Indepartat	11.0

Tabelul 3 Producerea marfurilor alimentare in regiunile Federatiei Ruse in 1995 (mii t)

Regiuni economice	Carne	Produse din cascaval (tone)	Produse din lapte integral	Peste si produse maritime	Faina	Piine	Dulciuri	Bauturi nealcoolice (mii dl)
Federatia Rusa	2416.0	217,701	5.6 mln	3,942.0	14,006.2	11,169.8	1,372.2	84.7 mln
Nord	68.2	1,993	260.9	611.8	240.5	519.3	18.1	1,512
Nord Vest	82.4	8,295	349.1	29.0	606.0	701.7	102.0	12,957
Centrala	275.5	46,714	1,332.7	17.5	2,505.2	2,556.9	422.5	19,355
Volga si Viatka	149.8	14,912	271.3	1.3	928.4	737.4	70.6	3,063
Volga	386.2	26,705	657.1	106.5	2,546.4	1,331.7	171.0	10,641
Centrala de Cernnoziom	190.8	19,897	232.8	6.3	960.1	679.4	71.1	3,389
Caucazul de Nord	322.7	30,921	468.7	112.4	1,721.3	1,140.8	103.5	6,745
Ural	467.7	26,835	881.9	3.9	2,106.8	1,382.0	199.0	9,758
Siberia de Vest	277.8	31,991	626.2	19.4	1,445.3	930.7	110.3	9,512
Siberia de Est	124.2	6,642	279.3	6.2	507.0	537.1	53.3	5,214
Orientul Indepartat	59.5	899	189.3	2,816.2	372.7	573.5	47.5	2,005

Sursa: Comitetul de Stat de Statistica din Rusia.

3. In martie 1997 Guvernul Rusiei a adoptat un decret "Despre masurile de ameliorare a agrobusinessului in 1997". Acest decret ia in consideratie cei mai importanti factori, asa ca planificarea productiei agricole, sursele de finantare, subventii guvernamentale si schemele de circulatie si distributie a marfurilor. Conform datelor Ministerului Agriculturii, in 1997 Rusia trebuia sa produca 70 mln de cereale, 22 mln t de sfecla de zahar, 4.3 mln t de ulei, 38 mln t de cartofi, 11 mln t de legume, 8.5 mln t tone de carne si 34 mln t de lapte. Intreprinderile agricole au obtinut o compensatie de 30% a cheltuielilor sale legate de procurarea ingrasamintelor, energiei electrice si gazului. Finantarea guvernamentala a sectorului agricol s-a ridicat pina la 16.1 trilioane ruble. Ministerul Agriculturii va obtine deasemenea credite fara dobinda in suma de 7.4 trilioane ruble pentru a procura utilaj si echpament agricol.

Sursa: BISNIS (Serviciul informatiei de business a CSI).

http: // www.itaiep.doc.gov

Back to the list.

Home.