Este evident ca majoritatea producatorilor ce poseda o calitate joasa a produsului, ca urmare, ea influenteaza negativ asupra profitabilitatii. Calitatea joasa ar insemna cheltuieli pentru producator in ceia ce priveste gasirea si rectificarea defectelor. Cheltuielile involvate in inspectorarea, cizelarea, schimbarea si sustinerea produsului pot constitui sume de bani considerabile.

Calitatea joasa poate de asemenea aduce la piederea pietii in legatura cu pierderea increderii din partea consumatorului.

Necatind la aceasta multi producatori nu recunosc faptul ca exista posibilitati pentru marirea profitului prin intermediul lucrului sistematic asupra calitatii produsului, chiar in cazul cind situatia este considerata satisfacatoare.
Rezultatele imbucuratoare in ameliorarea calitatii nu vor putea fi capatate numai prin intermediul eforturilor unui singur departament in cadrul intreprinderii. Este necesar ca toate departamentele in functia carora intra contactarea cu produsul in perioada lui de dezvoltare, producere, distribuire si deservire, sa coopereze pe parcursul lucrului.

Pentru un produs agricol asa parametrii ca caracteristicile fizice si chimice, influentiaza consistenta alimentara, toxicitatea, gustul si logitivitatea produsului si pot fi destul de importanti.

Nuvelul jos al calitatii produsului poate fi cauzat de infirmitatea ori de design-ul produsului ori de modul producerii lui. Corespunzator trebuie sa fie facuta o distinctie dintre calitatea design-ului si calitatea confectionarii. Doua produse care sunt intrebuintate la fel dar au fost confectionate in mod diferit, pot deasemenea diferintia In calitatea design-ului. De aceia si exista diferenta in ceia ce priveste aptitudinea propriu zisa pentru folosirea deplina a produsului dat.

Calitatea confectionarii este evidenta in ceia ce priveste specificatia produsului. Din alt punct de vedere calitatea confectionarii este in careva masura corespunderea produsului cerintelor calitatii indicate in specificatile produsului.

Sarcina generala a unei intreprinderi industriale producatoare pentru export este de a identifica necisitatile si doleantele consumatorilor straini si numai apoi de a determina design -ul confectionarii si livrarea produsului ce cuprinde toate aceste caracteristici.

In afara de cerintele consumatorului, trebuie luate in consideratie toate regulile si regulamentele aplicate la produsul in functie. In cazul cind o companie se reglamenteaza de aceste sarcini exista persoane din multiple departamente ce pot fi implicate. Ele includ in sine un personal din domeniul cercetarilor pietii, producerii produsului, tehnologia confectionarii, cumparare, producere, inspectorare, livrare si deservire.

Rolul fiecarui departament consta in asigurarea faptului ca bunurile de o anumita calitate sunt produse peste hotar in felul urmator;

1. Cercetarea pietii. Este necesar pentru producator sa cunoasca ce marfa este ceruta de catre consumator pe pietile de export. Aceasta se infaptuieste prin intermediul cercetarii pietii. Pentru unele produse autoritatile acestor pieti pot stabili regulamente care deasemenea pot fi combinate cu informatia obtinuta in urma studiilor ca un punct de pornire pentru urmatoarea etapa a lucrului.

2. Producerea produsului. Personalul implicat in producerea produsului si design-ul lui are responsabilitatea transferului informatiei capatate in urma cercetarii pietii intr-un concept al produsului. De asemenea trebuie sa fie luate in consideratie si resursele disponibile in forma de materiale si procese de confectionare de catre intreprinderea data.

Experienta acumulata de la modul de confectionare si producerea produselor asemanatoare trebuie deasemenea sa fie luate in consideratie. Aceasta poate fi obtinut prin intermediul asigurarii contactului dintre producerea produsului si design-ului personalului si formei lor colegiale, de exemplu, departamenele privitor confectionarii, controlului calitatii si diservirii. Ceva mai formal aceasta poate fi facut prin intermediul unor prevederii design-ului. Producerea si lucrul design-ului rezulta din specificatiile produsului. Specificatiile trebuie clar sa indice toate cerintele caracteristice ale produsului ( inclusiv parti si materiale ). Ele de asemenea trebuie sa fie realiste. Nu este econom de a stabili tolerante mai vinjoase decit cele necesare referitoare la intentia folosirii acestui produs. Calitatea acestui design este determinata de aceste specificatii (vezi jos descrierea specificatiilor).

3. Tehnologia confectionarii. Inainte de a incepe prelucrarea produsului este necesar de vorbit despre planificarea producerii si lucrul de pregatire. Aceasta include in sine varietatea procedeelor de confectionare, aprovizionarea cu masini si utilaje, pregatirea specificatiilor proceselor, selectia si instruirea personalului. Una din conditiile primordiale pentru producerea economica este ca procesul de confectionare sa fie in stare sa combine tolerantele dirijate de producerea produsului si de felul design-ului aceluia. Aceasta depinde de variabilitatea procesului in relatie cu toleranta data (ex. capacitatea procesului). Daca aceasta nu este luata in consideratie la planificare apare riscul cheltuielelor adaugatoare la confectionare (pentru sortare, cizelarea si schimbare). Inspectia produsului trebuie deasemenea planuita si pregatita. Acasta activitate este cunoscuta ca planificarea inspectorala. Ea include in sine planificarea si design-ul bazelor inspectorale, pregatirea procedurilor scrise si aprovizionrea cu echipament de inspectare. Trebuie exclusa descrierea riscului defectelor aparute la produsele care apoi vor fi prelucrate ori nu se vor supune livrarii.

4. Vinzarea. Confectionarea produselor cer investitii in forma de materiale, componenti si altele. Toate acestea necisita sa fie procurate. Selectia vinzatorilor nu va depinde de ceea cine ofera cel mai jos pret. Felul de acordare a contractului trebuie sa prevada ambele puncte cu atentie privitor timpul si calitatea furnizarii in acelasi timp.

5. Producerea. Procesul de confectionare trebuie sa produca produse in timpul planificat, de calitatea ceruta si la nivelul calitatii acordate cu cerintele date in specificatii. Timpul, cantitatea si calitatea pot conflicta unul cu altul. Urmarile pot fi catastrofale in cazul daca timpul si cantitatea au avut prioritate asupra calitatii. In procesul de prelucrare multi factori afecteaza calitatea. Ei pot include masinile, echipamentul, materialele, operatorii, supravegetorii si menagementul etc. Masura in care toate aceste elemente influientiaza rezultatele finale, trebuie sa fie cunoscuta, cu scopul de a atinge nivelul adecvat al calitatii.

6. Inspectia. Inspectia e compusa din convingerea faptului ca materialele, partile lor componente si produsul respecta cerintele fata de calitate si in baza acestei determinari se ia decizia privitor acceptarii ori refuzarii bunurilor.

7. Marketingul. Marketingul include in sine informarea viitorilor cumparatori despre caracteristicile produsului si locurile de utilizare a lui. Exista o tendinta la unii din vinzatori sa promita mai mult decit prezinta produsul dat, ceia ce duce la dezamagirea cumparatorului. Cumparatorii mai tirziu sunt in asteptarea calitatii mai joase. In marketing este necesar de concentrat atentia asupra sectorului al caror produse sunt cerute. Vinzarea in piata a produselor neintrebate va cauza un risc considerabil in aceia ca procurarea produselor de catre cumparatori va fi nesatisfacatoare.

8. Deservirea. Mentinerea deservirii poate fi necesara pentru lucrul cu produsul in felul stabilit. Deservirea include in sine ajutorul cumparatorilor in aceasta mentinere prin intermediul raspindirii instructiunilor, partilor disponibile, serviciilor si altele. Cumparatorii pot avea probleme cu produsele. Departamentul de deservire trebuie sa fie in stare sa le ajute repede si eficient. E necesara coordonarea tuturor acestor activitati. Daca aceasta coordonare nu are loc apare riscul ca aceste lacune a departamentelor individuale se vor reamplasa la ferme si rezultatele optimale nu vor fi capatate.

Imaginindu-ne specificatiile produselor pentru export exista un aspect al acestei coordonari la care majoritatea departamentelor sus numite ar trebui sa contribuie untr-un fel sau altul. Specificatiile contin limite strict stabilite a caracteristicilor calitatii produsului, asa cum sunt de exemplu dimensiunile produsului si alte caracteristice fizice si chimice ale lui.

Limitele specificatiilor : Cind se stabilesc si se inregistreaza limitele specificatiilor este necesar

sa fie luat in consideratie urmatoarele :

• Necisitatile utilizatorului : Ele trebuie sa fie studiate( prin intermediul cercetarilor sus descrise ).
• Cerintele autoritatilor : Toate cerintele privitor la produsul produs de diferite autoritati din piata data trebuie sa fie clar stabilite ( ex. regulamentele privitor securitatii ).
• Competitia : Studierea produsului competitorilor poate fi folosita in intocmirea specificatiilor in asa mod ca sa capete careva avantaje in piata.
• Capacitatea procesului : Specificatiile care nu ating capacitatea procesului de confectionare duc la examinari adaugatoare asa ca masurarea si examinarea defectelor. Informatia privitor la ceia ce poate fi capatat in urma operatiunilor de confectionare trebuie puse la dispozitia design-erului.
• Balanta dintre cheltuieli si valuare : Exista riscul ca specificatiile pot fi mai joase decit este necesar, deoarece producatorii produsului deobicei duc responsabilitatea pentru functiile insuficiente, dar nu pentru cheltuielele confectionarii. Este necesar de stabilit balanta dintre cheltuielile si valuarea produsului.
• Claritatea : Specificatiile descrise la general pot sa cauzeze multe probleme si cheltuieli mari. Deaceia trebuie sa fim foarte atenti in exprimarea corecta a cerintelor, in special cu terminologie exacta.

Gradul seriozitatii : Un produs necurespunzator masurilor specificatiei este un produs cu defect. Careva defecte pot cauza urmari serioase, iar altele pot fi mai putin importante. Informatia privitor la aceste diferintieri o duc producatorii produsului. Clasificind cerintele ( limitele specificatiilor ) in ceia ce priveste gradul de seriozitate si incluzind aceste clasificari in specificatii, design-erul poate sa-i acorde un ajutor departamentului de confectionare si de inspectare cu scopul ca sa-si concentreze lucrul sau asupra caracteristicilor care pot avea urmari cu mult mai serioase daca nu vor fi indeplinite cerintele cerute. Limitele specificatiilor ca atare nu pot da informatia completa despre acestea.

Aceasta e lista standardelor suedeze pentru “seriozitatea clasificarii “ caracteristicilor. Ea include in sine patru clase :

• Clasa 1 : Caracteristicile produsului care sunt critice pentru securitatea consumatorului.
• Clasa 2 : Caracteristicile care sunt critice pentru functia produsului. Functia se deterioreaza foarte rapid marind devierea de la limitele specificatiei.
• Clasa 3 : Caracteristicile care sunt importante pentru functia produsului. Functia se deterioreaza foarte repede marind devierile de la limitele specificatiilor.
• Clasa 4 : Caracteristicile care sunt de o importanta mai mica pentru functia produsului. Functia se deterioreaza lent cauzind devieri de la limitele specificatiilor.

Standardul contine un sir de indrumari pentru procesele confectionarii si inspectarii pentru fiecare clasa :

• Clasa 1. In ceea ce priveste procesele confectionarii si inspectorarii ele trebuie sa fie modelate in asa mod, ca sa asigure indeplinirea cerintelor.
• Clasa 2. Procesele de confectionare si inspectare trebuie sa fie construite in asa mod ca cerintele sa poata fi indeplinite cu siguranta.
• Clasa 3 : Procesul de confectionare trebuie sa fie bine controlat. Activitatile inspectoratului trebuie sa fie adaptate la capacitatile procesului. Sunt recomandate metodele statistice.
• Clasa 4 : Procesul de confectionare ar putea fi condus in asa mod ca sa extinda variatiile obtinuite pentru capatarea rezultatelor in limitele specificatilor date. Poate fi ales un numar minimal de inspectii.

Chiar in cazul daca seriozitatea clasificarii caracteristicilor nu e facuta, este necesar, luind in consideratie valuarea produsului, de a determina care limite ale specificatiilor sunt critice din punct de vedere al securitatii produsului din cele cerute de autoritati.

Aceste specificatii trebuie de asemenea sa indice limitele acceptabile pentru defecte, pentru o anumita cantitate a bunurilor furnizate. Cerintele fata de produs sunt de doua feluri : cerintele fata de produsele individuale si cerintele fata de produsele in serie. Daca nu se respecta macar una sau mai multe din aceste cerinte, atunci produsul are unul ori doua defecte si este considerat defectat. Numarul acceptabil de defecte intr-o serie de productie este reglamentat de cerintele productiei in serie. Cerintele fata de productia in serie poate fi impartita in mai multe metode. Una din ele este metoda defectelor maximum neinsemnate. O alta este cea a mostrelor.

Pentru produsele simple cerintele pentru toate caracteristicile pot fi indicate intr-un singur document, de exemplu un desen ori materiale anumite. Pentru produsele mai comlexe un document nu este indeajuns, pentru a satisface calitatea produsului, este nevoie de un sir de documente care ar include toate partile componente, materiale, cerintele prelucrarii si altele. In scopul de a preveni documentatia de esecuri, ar fi bine de pregatit o recapitulare a documentului in cauza. Acest document deseori oglindeste indeplinirea cerintelor specificatiei produsulu, asigurarea, securitatea si altele ori se refera direct la alte documente. Specificatiile produsului trebuie sa fie expuse intr- un mod sistematizat si unificat. Ca schita pentru asa fel de specificatii poate servi urmatoarele :

- Identificarea.

- Documentele relevante.

- Descrierea produsului.

- Cerintele fata de produs.

- Confectionarea : metodele si utilajul ; planificarea si continuarea.

- Livrarea : ambalarea ; marcarea ambalajului pentru transportare.

- Inspectarea : inspectia vinzatorului, cumparatorului, inspectarea productiei in serie, certificatelor ; metodelor de testare ; mostrelor initiale.

- Alte conventii.

Pot fi facute referinte la regulamentele, standardele, metodele de testare si altele. Aceste pot fi documente de ordin intern ori extern. De asemenea pot fi incluse si standardele nationale si internationale.

Retiparit si tradus din “ International Trade Forum”, publicat de Centrul de Comert International UNCTAD / GATT, n:2 / 1987 - autorul articolului Lennart Sandhold.

Top of page.

Back.

Home.