INTRODUCERE.
Acest studiu a fost pregatit in luna martie 1997 de catre o grupa de specialisti din Canada: Emmanuel Florakas, Wayne Hong si Jessica Li la solicitarea Ambasadei Republicii Moldova. Studiul a fost efectuat in baza informatiei documentare obtinute de la Ambasada Republicii Moldova, a publicatiilor periodice din Canada si a cercetarilor in bibliotecile publice si Internet. La fel cu scopul obtinerii informatiei au fost contactate numeroase magazine a comertului cu amanuntul si cu ridicata, depozite si distribuitori.
CONSUMUL.
Consumul sucurilor in Canada in ultimul timp se afla in continua crestere atingind cel mai inalt nivel in ultimii ani. In 1994 consumul de suc a constituit 25.5 litri/locuitor/an, iar in 1995 deja 27.31 litri/locuitor/an. Sucul de mere este foarte popular la populatia anglofona. Ponderea lui in consumul total a sucurilor de fructe constituie 35.7%. In 1994 si 1995 fiecare locuitor al Canadei a consumat cite 9.75 litri de suc de mere. Consumul sucului de struguri la fel inregistreaza o crestere constanta. In 1995 el si-a atins nivelul maxim - 3.2 l/locuitori/an. Ponderea lui in consumul total a sucului de fructe in Canada constituie 11.6%. Orientarea consumului spre sucurile etnice si exotice explica descresterea relativa in consumul sucului de mere si cresterea relativa a consumului sucului de struguri, deoarece acesta din urma este considerat ca fiind mai exotic. O alta tendinta noua este consumul sucurilor cu adaos de apa gazoasa ambalate in cutii tetra-pack (aseptice) sau vase din sticla. Consumul sucului este relativ constant anul imprejur inregistrind o crestere mai mare in timpul verii. Cel mai popular ambalaj sint cutiile de tetra-pack de cite 250 ml (aseptic) si 1 litru continind un singur tip de suc. Utilizarea cutiilor metalice la ambalarea sucului descreste, in schimb creste utilizarea ambalajului din scticla.
CONCURENTA.
In Canada exista 27 companii care sint fie producatori, fie prelucratori, fie distribuitori pe piata sucului de fructe. Aceasta este o piata oligopolosta cu concurenti regionali, nationali si internationali. Concurenta pe aceasta piata este foarte mare deoarece nu sint diferente substantiale intre produse. Pe piata sint putine bariere de intrare si cumparatorii industriali a sucului din Canada pot trece usor de la un furnizor la altul. Importatorii din Canada apreciaza cel mai mult stabilitatea politica din tara exportatoare si credibilitatea furnizorului. Evident ca pentru a satisface cerintele consumatorilor finali, importatorii din Canada acorda o atentie deosebita calitatii si pretului sucurilor importate. Calitatea si specificatiile ambalajului produselor din Moldova trebuie sa respecte regulamentele din Canada. Dezavantajele furnizorilor din Moldova pe piata Canadei fata de companiile din SUA, de exemplu, constau in costuri mai mari de transport, tarife vamale superioare, lipsa informatiei despre produsele din Moldova. Unicul avantaj real este ca sucurile din Moldova sint considerate mai exotice comparativ cu cele din SUA.
IMPORTURILE.
Principalele tari exportatoare a sucului de mere in Canada sint: SUA, Germania, Ungaria si ocazional Moldova, Brazilia si Cili. Sucul de struguri este importat in special din SUA, Italia, Spania, Australia, Argentina, Brazilia, Cili si Mexica. In 1996 Canada a importat 2.2 mii t ($Can 79.5 mln) de suc de struguri si 3.9 mii t de suc de mere ($Can 65.2 mln). Din Moldova se importa doar suc de mere concentrat. In 1995 valoarea importului taxabil din Moldova a constituit $Can 550 mii, iar taxa de import a constituit $Can 53 mii (9.6%). Prespectivele atit a sucului de mere, cit si a sucului de struguri concentrat pe piata Canadei sint pozitive, deoarece in ultimul timp este inregistrata cresterea considerabila a importurilor acestor produse.
REGLAMENTAREA VAMALA.
Pentru importurile din Moldova in Canada se aplica
Tarifele Tarii Celei mai Favorizate (TTCF). In tabelul de mai
jos sint prezentate ratele tarifelor la importul sucurilor din
Moldova:
| |
| Suc de struguri, concentrat | 12.3 % |
| Suc de struguri, altele | 12.3 % |
| Suc de mere, concentrat | 10,18%/litru, dar nu mai putin de 9.3% |
| Suc de mere, altele | 4.7% |
Accizele nu sint aplicate pentru sucurile ce contin mai putin de 25% de suc natural sau pentru sucurile ce sint comercializate de aparatele de bauturi. La vama canadiana e nevoie de prezentat Forma N3 a Codexului Vamal din Canada, Documentele de Control Cargo, Factura Comerciala pentru Vama si Certificatul de Origine. De obicei sucurile sint importate in cisterne metalice de 200 litri. Pe ambalaj trebuie sa fie indicat:
In Canada nu sint restrictii cantitative la importul sucurilor. Pentru a accelera trecerea marfii prin vama se recomanda utilizarea serviciilor brokerilor de la vama, care asigura trecerea fara probleme a marfii si vor avea grija ca intregul proces de transportare a marfii producatorilor moldoveni sa fie efectuat in conformitate cu toate regulamentele canadiene.
La importul sucului in Canada producatorii din Moldova vor avea nevoie de licenta pentru a putea obtine numarul de inregistrare. Suplimentar la vama, importatorii vor fi rugati sa indeplineasca Declaratia de Import, stabilita de Ministerul Agriculturii din Canada cu scopul evidentei statistice si pentru a se asigura ca produsele agricole importate respecta toate regulamentele acestei institutii. Aceste regulamente se refera la etichetare, standardele marimii ambalajului si calitatii produselor. Ele sint extrase din Cerintele fata de Produsele Prelucrate din sectiunea Fructelor, Legumelor si Produselor Lactate a Actului Produselor Agricole din Canada.
ETICHETAREA.
In general etichetele trebuie sa contina:
PRETURILE.
Preturile cu amanuntul la sucul de mere in cutii
tetra-pack de 250 ml variaza in dependenta de producator, calitate
si ingredienti de la $Can 0.79 pina la $Can 1.39. Iar cele la
sucul din struguri (acelasi ambalaj) de la $Can 0.69 la $Can 1.59.
Daca producatorii din Moldova se orienteaza la un pret cu amanuntul
de $Can 0.99 pentru sucul de mere, apoi ei trebuie sa exporte
acest suc la un pret de maximum $Can 0.39-0.45 FOB Canada. Preturile
la suc incep sa creasca in luna aprilie atingind nivelul maxim
in luna septembrie. Iar cel mai scazut nivel al preturilor este
inregistrat in luna noiembrie.
RECOMANDARI EXPORTATORILOR DE SUCURI DIN MOLDOVA.
Conform acestui raport, producatorilor din Moldova nu le este favorabila comercializarea directa a sucurilor de mere si de struguri in magazinele si supermarketele orientate spre consumatorii finali. Mai mult ca atit, autorii sint de parerea ca cele mai mari oportunitati pentru companiile din Moldova se deschid in comercializarea sucului concentrat catre depozitele specializate din vestul Canadei. In lista de mai jos sint indicate citeva depozite a comertului cu ridicata din unele orasele din vestul Canadei:
Autorii considera ca sucurile din Moldova pot fi importate cu conditia ca producatorii nostri isi vor schimba strategia de penetrare pe piata. Ei recomanda producatorilor din Moldova sa comercializeze sucurile folosind strategia niselor de piata. Adica, sa identifice o parte din piata ce nu este la momentul actual saturata si sa se specializeze in satisfacerea necesitatilor de pe acest segment. Nisa de piata pentru sucurile concentrate din Moldova sint consumatorii industriali din Canada (pentru sucul de mere - McCain's Food Ltd, Maple Leaf Foods si pentru sucul de struguri - Kraft Canada Inc, la fel ca si Coca Cola si Nabisco) deoarece ei sint responsabili de expansiunea considerabila a produselor de marca din Canada, inlocuind produsele ambalate de import. Iar pentru sucurile finite - grupele etnice din Rusia si Europa de Est, care sint stabiliti in special in partea de vest a Canadei. Sint sugerate 7 orase ca piete de intrare: Vancouver, Saskatoon, Victoria, Calgary, Edmoonton, Regina si Winnipeg. Acesti consumatori, fiind deja cunoscuti cu produsele din Moldova, vor fi probabil mai mult interesati decit bastinasii in sucurile provenite din aceasta tara.
O alta strategie a exportatorilor consta in diferentierea produsului, crearea unui stil si a unei marci, prezentarea unui ambalaj durabil, etc. Aceste modele de export considera urmatoarele: